Ordinul Templului Solar – Ordre du Temple Solaire (OTS) [numit și Organizația Internațională Cavalerească a Tradiției Solare sau Templul Solar] este un cult organizat ca o societate secretă bazată pe idealurile Cavalerilor Templieri. Cultul a fost inființat în 1984 de Joseph di Mambro și Luc Jouret la Geneva, dar există indicii că originea sa este mai veche, mergând până la autorul francez Jacques Breyer în 1952.
Organizarea și ideologia grupării au fost inspirate din cele ale Ordinului Templului Estic a lui Alister Crowley și din Ordinul Hermetic Golden Dawn aparținând tradiției rozacruciene, iar cele mai multe dintre ritualurile sectei imită tradiția masonică. Până la momentul înființării Ordinului, Di Mambro activase într-o organizație înființată de el numită Centrul pentru Pregătirea Noii Ere la granița dintre Franța și Elveția.
Idealurile Ordinului Templului Solar sunt similare cu cele ale Cavalerilor Templieri și, în mare parte, comune cu cele ale propagandei teozofice a lui Alice Bailey cu privire la Noua Eră și Noua Ordine Mondială.
În cartea sa din 1975 Pourquoi la Résurgence de l’Ordre du Temple? Tome Premier: Le Corps (De ce o reînviere a Ordinului Templului Solar? Vol. 1: Corpul), Peronnik (un pseudonim al membrului sectei pe nume Robert Chabrier) afirma că scopurile grupării includ stabilirea ”noțiunilor corecte de autoritate și putere în lume”, asistarea umanității prin ”Marea Tranziție” (vezi asemănarea cu zvonistica legată de ”Marea Translație” din 2012 și cu ”Evenimentul” ce ar fi fost declanșat de presupusele nave extratrestre siriusiene ”camuflate” de recent decedata cometă ISON sau de mai vechea cometă Hale-Boop), afirmarea supremației spiritualului asupra temporalului și unificarea tuturor bisericilor creștine și islamice, pregătirea pentru a doua sosire a lui Christos, precum și ”atingerea nivelului de conștiință de pe Sirius”.
Autoritatea centrală a OTS a fost Sinagoga Templului a cărei membri erau numiți în secret. Cei 33 de membri – număr în acord cu cele 33 de grade masonice – erau cunoscuți ca Frații Bătrâni de Rozacruce. Consiliul Ordinului acredita Loji conduse de un Comandant Regional și 3 ”Bătrâni”, iar progresarea în Ordin se făcea pe niveluri și grade, la fel ca în grupările masonice clasice.
Ilustrație din 1775 ce arată o etapă a inițierii masonice
Lojele aveau altare, ritualuri și costume. Membrii erau inițiați la fiecare stadiu de avansare în cadrul unor ceremonii care includeau purtarea de costume și robe scumpe, bijuterii, insigne și epoleți, săbii etc. Avansarea se făcea în mod oficial de către Di Mambro prin marcarea simbolică a inițiatului cu ajutorul unei săbii despre care el spunea că este un artifact autentic pe care l-ar fi primit cu o mie de ani în urmă într-o viață anterioară.
Crime și sinucideri rituale în OTS
În octombrie 1994, bebelușul Emmanuel Dutoit, fiul de 3 luni al unui membru al grupării, pe nume Tony Dutoit, a fost ucis la centrul din Quebec (Canada) al grupării prin înțepare repetată de 6 ori cu un băț de lemn. Surse din interiorul grupării au afirmat că Di Mambro a ordonat uciderea copilului pentru că l-ar fi identificat ca fiind Anti-Christul născut pentru a-l împiedica să-și ducă la bun sfârșit grandiosul său țel spiritual.
Adevăratul motiv al crimei fost însă acela că Tony Dutoit descoperise că Di Mambro deturnase o parte importantă din fondurile grupării și că Jouret, celălalt lider, folosea anumite dispozitive electronice pentru a genera anumite efecte speciale care să întărească convingerea membrilor că în preajma lui apar ființe subtile de lumină din planurile spiritiuale superioare.
Tony Dutoit, tatăl copilului, a fost înjunghiat ritualic de 50 de ori, iar soția sa, Nicky, a fost înjunghiată de 8 ori în spate și de 4 ori în gât (acolo unde, din punct de vedere ocult, în concepția doctrinei cultului, ar începe concepția).
Câteva zile mai târziu, Di Mambro și alți 12 adepți au realizat Ritualul Ultimei Cine, iar după alte câteva zile sinucideri și crime în masă au fost realizate la centrele din Geneva și Quebec ale grupării. Astfel, 15 membri din cercul interior al grupării s-au sinucis cu otravă, 30 (printre care și copii) au fost uciși cu gloanțe sau prin strangulare, iar alți 5 au murit prin alte mijloace.
În Elveția, multe dintre victime au fost găsite într-o capelă subterană secretă, aliniate cu oglinzi și alte obiecte ritualice templiere. Corpurile erau îmbrăcate în robe ceremoniale și așezate în cerc, cu picioarele înăuntru și capetele în afară înfășurate și legate în pungi de plastic, fiecare dintre acești membri fiind împușcat în cap.
Se crede că pungile de plastic erau un simbol pentru dezastrul ecologic care ar urma să se abată peste rasa umană după ce, prin această moarte ritualică, membrii OTS ar fi translatat pe Sirius (renăscându-se astfel acolo la un nou nivel de conștiință) și că ele au fost purtate voluntar de membri.
Dar lucrurile nu s-au oprit aici ! Alte sinucideri și crime în masă au fost realizate în perioada următoare. Toate erau realizate în momente special alese în preajma echinocțiilor și solstițiilor, potrivit credințelor inițiatice ale grupului. Astfel în noaptea dintre 15 și 16 decembrie 1995, 16 membri au murit ritualic (doi dintre ei i-au împuscat pe ceilalți și apoi s-au sinucis). Corpurile au fost găsite după 7 zile, așezate în formă de stea undeva în munții Vercoros din Franța. Apoi, după mai bine de un an, în 23 martie 1997, alți 5 membri și-au luat viața în Quebec. Numărul victimelor a ajuns la 74.
Bani, sex și apocalipsă
Grupul era controlat prin forța carismatică a lui Di Mambro și a lui Jouret. Autoritatea lor era uriașă: tot ce ei spuneau membrilor, aceștia credeau și executau. Nimic nu era prea ciudat sau degradant.
Înainte de fiecare ritual, Jouret – care se promova ca fiind a treia încarnare a lui Christos – făcea sex cu câte una dintre femeile membre – la alegere – pentru a primi energie spirituală pentru ceremonie. Dacă cei doi instruiau o ”femeie cavaler” să realizeze un act sexual cu cineva, ea se conforma întocmai. Nu aveau nici o ezitare în a interfera în relațiile de cuplu ale membrilor și a le rupe. Dacă decideau că membrii unui cuplu nu erau ”compatibili din punct de vedere cosmic”, acea relație se destrăma. Ei decideau când o femeie avea voie să facă copii și care să fie numele acestora. O ideologie apocaliptică a fost indusă cu putere membrilor grupului și acceptată ca literă de lege de aceștia.
Di Mambro conducea grupul prin ceremonii, meditații ghidate și invocații. Pretindea că el este un Maestru Cosmic de pe Sirius, încarnarea lui Osiris, că fiul său a fost conceput prin teogamie (adică prin mariajul zeilor) și că fiica sa, Emmanuelle, a fost concepută fără sex, fiind considerată de Di Mambro ‘noul Mesia’, motiv pentru care purta mănuși și cască pentru a nu fi atinsă și a nu i se contamina puritatea.
Investigațiile oficiale au scos la lumină faptul că, de-a lungul timpului, donațiile personale ale câtorva membri către sectă și către liderul grupului (Di Mambro) au fost de peste 39 milioane de dolari. Cu acești bani liderii grupului întrețineau un stil de viață extravagant. Cultul era organizat ca o adevărată companie multinațională, cu filiale în mai multe țări.
S-a descoperit că unul dintre membrii grupului era și celebrul dirijor elvețian Michael Tabachnik, care a fost arestat și urmărit penal în legătură cu crimele. Se crede că multe personalități influente din Europa și America au fost – în secret – membre ale OTS. În plus, nu se știe sigur dacă nu cumva cei doi lideri ai grupării erau manipulați de cineva cu rang superior, cineva care nu ieșea în evidență!
Interesant este că cei mai mulți membri ai grupului erau bine-educați, cu o foarte bună situație financiară și profesională, cu conexiuni importante în înalta societate. Și mai interesant (dar deloc surprinzător dacă înțelegem modul în care adepții unei astfel de ideologii gândesc) este faptul că, după anunțarea crimelor, noi membri s-au înscris în cult.
Inițiere siriusiană prin moarte rituală și translație salvatoare către un nou nivel al spiritualității galactice
Dar ce a determinat niște oameni educați și bine integrați social să ajungă la asemenea credințe absolutiste și acte abominabile? În scrisorile de adio și mesajele găsite post-mortem, membrii menționau că astfel scapă de ”ipocriziile și opresiunile acestei lumi”.
Oameni, nu plângeți pentru soarta noastră, plângeți pentru a voastră […] Părăsim această lume pentru a atinge Dimensiunea Absolută a Adevărului…pentru a realiza sămânța generațiilor viitoare.
În viziunea lui Jouret, civilizația umană se află într-un stadiu critic, catastrofele de mediu sunt imediate, iar apocalipsa este aproape. Purificarea este deci necesară, iar moartea rituală și arderea corpului sunt stadiile finale ale acestei purificări.
Moartea este apogeul creșterii spirituale
spunea el într-o casetă vândută în magazinele New Age.
Membrii sectei considerau că prin moartea rituală experimentau ”focul christic” și astfel realizau voiajul lor ultim pe calea transformării spirituale, ”marea tranziție către Sirius”, mai precis în Marea Lojă Albă de pe Sirius , acolo unde ”stăpânii universului își au reședința” și unde urmau să trăiască de-a pururi.
Informațiile despre Marea Lojă Albă trebuie căutate în tradiția teozofico-masonică. Despre această lojă, se afirmă că spiritul Djwhal Khul ar fi transmis channelerului și ideologului principal al curentului New Age și al Noii Ordini Mondiale – Alice Bailey – următoarele informații:
Marea Lojă Albă de pe Sirius este prototipul spiritual al Marii Loje Albe de pe Pământ… funcționând ca sursă-părinte și marele arhetip al Marii Loje Albe sau Ierarhiei de pe Pământ. Cu toate acestea, Sirius este cu mult mai avansată decât conștiința noastră planetară, în așa fel încât un Maestru al Înțelepciunii de pe Pământ este doar un inițiat începător pe Sirius.
În lojele masonice, Sirius este numită ”Steaua Strălucitoare”, iar importanța ei este uriașă, fiind considerată primul și cel mai exaltat obiect care merită atenția în Lojă. Se consideră că
Sirius trebuie să fie prezentă în lojele masonice, la fel cum lumina sa își făcea loc în timpul inițierilor din Marea Piramidă.
Albert Pike, cunoscutul ideolog al Masoneriei afirma în cartea sa Morals and Dogma:
Astronomii antici au văzut toate marile simboluri ale Masoneriei în stele. Sirius apare în lojele noastre ca Steaua Strălucitoare.
Pentru masoni, Sirius este deci un loc sacru în care toți masonii trebuie să asceandă, destinația divină a fiecărui om! Este simbolul omniprezenței și omniscienței (Faimosul ochi de pe piramida de pe bancnota de un dolar este simbolul masonic al ”Ochiului lui Sirius”).
Pentru Pike, Sirius este chiar Lucifer, luceafărul de dimineață, a cărui manifestare exterioară în sistemul nostru solar este planeta Venus, de unde – în vizunea Helenei Blavatsky – adevărații noștri strămoși – ”Stăpânii Venusieni ai Flăcării” -ar fi coborât, realizând astfel
sacrificiul luciferian prin care principiul intelectului și al conștiinței de sine a coborât pe Pământ.
La fel ca Pike, Helena Blavatsky conectează Sirius cu Thoth/Hermes, Maestrul/Zeul Înțelepciunii și al Alchimiei, considerându-l pe Thoth ca venind de pe Sirius, iar pentru Alice Bailey – așa cum am văzut deja, Sirius este
steaua inițierii și casa Ierarhiei Spirituale
(Bailey, Alice – Esoteric Astrology).
Energia gândirii, forța mentală, în totalitatea ei ajunge la sistemul nostru solar de la un centru cosmic îndepărtat via Sirius. Sirius funcționează ca un transmițător, un centru focal care emană exact acele influențe care produc conștiința de sine într-un om.
scria Alice Bailey în Initiation, Human and Solar.
Există milioane de stele dar, dintre toate, doar steaua Sirius are legătură directă cu Pământul și cu umanitatea…Tradiția masonică este astfel organizată astfel încât primele trei grade ale Lojei Albe sunt echivalente cu primul grad al Masoneriei de pe steaua Sirius.
A medita la implicațiile acestei afirmații devine fascinant pentru că ridică întregul concept al Masoneriei la nivelul unei căi spirituale pe un plan mai înalt decât s-a știut vreodată. Oferă semnificație și profunzime la întrebarea: De ce Masoneria?
Mulți masoni se întreabă: Unde a luat naștere Masoneria? Pentru că steaua Sirius este mai veche decât Masoneria Terestră, se poate [ca Masoneria] să fi existat acolo cu mult înainte ca Masoneria Terestră să înceapă. Prin deducție, există deci viață umană pe Sirius.
Există șapte căi ale progresului spiritual care sunt deschise omului…una dintre ele este calea către Sirius. Omul ajunge acolo în conștiință ca o ființă umană perfectă. Ca urmare, rezultă că
pe Sirius există un tip de viață care include esența vieții umane terestre. Viața pe Sirius este, prin urmare, destinul majorității oamenilor care, dacă sunt Masoni, continuă ca Masoni
scria Foster Bailey (soțul lui Alice Bailey) în cartea sa The Spirit of Masonry (Spiritul Masoneriei).
Un lucru important care trebuie păstrat în minte este că inițierile de pe această planetă [Pământul] sau din acest sistem solar nu sunt altceva decât inițieri preparatorii pentru admiterea în Marea Lojă de pe Sirius…
Primele patru ințieri ale sistemului solar preced prima inițiere cosmică. A cincea inițiere corespunde primei inițieri cosmice, aceea a începutului uceniciei în Loja Sirius. A șasea inițiere este în analogie cu al doilea grad în masonerie, în timp ce a șaptea îl face pe adept un Maestru Mason al Frăției de pe Sirius.
Un Maestru este deci cineva care a primit a șaptea inițiere planetară, a cincea inițiere solară și prima inițiere siriusiană sau cosmică.
(Bailey, Alice – Initiation, Human and Solar)
În concepția lui Alice Bailey și a soțului ei există o legătură strânsă între Sirius, Ursa Mare și Pleiade, formând împreună un ”triunghi prototipic” din care provin toate energiile care circulă și controlează sistemul nostru solar, energizând Logosul Solar. Întreaga Mare Lojă Albă de pe Pământ (și deci și evoluția umanității) este controlată de pe Sirius.
În Consciousness of the Atom, Bailey scria
În cărțile estice se spune că în Soarele Sirius se află sursa înțelepciunii și că influența energiei iubirii emană de acolo,
iar Joshua David Stone, un alt channeller și ideolog New Age afirmă că
Sirius din planul eteric este Marea Lojă Albă pentru care Shambala (capitala umanității din planul eteric) este doar un avanpost. Într-un anumit sens, Marea Lojă Albă de pe Sirius este adevărata capitală galactică.
(Stone, David Joshua – Complete Ascension Index)
Aceste idei sunt întărite de afirmațiile lui Alister Crowley – un alt ocultist, mason și lider al cultului Ordo Templi Orientis, care afirma că se afla în contact cu un Îngerul Gardian care i-ar fi dictat prin channeling cunoscuta sa carte de ocultism Liber AL: The Book of the Law, iar acest contact ar fi fost inițiat de pe Sirius.
Alte argumente cum ar fi acela legat de o presupusă cunoaștere inițiatică legată de Sirius a tribului african Dogon, fac ca ”picioarele” pe care se sprijină întregul eșafodaj al credinței în supremația lui Sirius și în ghidarea primită de oameni de acolo să se înmulțească și să dea senzația de autenticitate în plan ideologic.
Evident, dacă – conform acestei concepții – stadiile de evoluție spirituală accesibile pe Pământ nu sunt suficiente pentru ca o persoană să se poată realiza spiritual, iar Sirius face accesibil un nivel spiritual mult mai avansat, este ușor de înțeles de ce adepții OTS și ai celorlalte culte și religii OZN acceptă cu ușurință mesajele ”extraterestre” aiuritoare care se presupune că vin de la ”siriusieni” (sau – prin extensie în cadrul ”triunghiului prototipic” – de la entități din Pleiade etc) și de ce se încred în ”ghidarea” acestor entități sau ”extratereștri benefici”.
Este ușor de înțeles și de ce o barbară crimă de pe Pământ nu este percepută ca o tragedie, ci justificată ca un pas către un nivel spiritual mai înalt, iar ”mântuirea” este proiectată undeva în spațiul cosmic.
Motivul principal pentru care membrii OTS și adepții religiilor OZN consideră steaua Sirius ca centru al spiritualității intergalactice, respectiv ca bază a marilor ”confederații extraterestre” care susțin spiritualitatea și ”translația” Pământului în Noua Eră este deci acela că toate aceste culte au la bază ideologia teozofico-masonică bazată pe presupusele mistere egiptene în care Sirius ocupă un rol esențial!
Observăm deci cu mai multă ușurință originea ideologică a credințelor în viața extraterestră de pe Sirius, în ajutorul și ghidarea care ar veni către noi de la diversele ”Federații Interplanetare”, toate aceste credințe fiind răspândite și promovate de channeleri aparținând diverselor secte și grupări OZN și New Age neo-teozofice influențate de ideologia lui Alice Bailey!
Sirius în Antichitate
La o analiză mai atentă putem însă observa natura extrem de speculativă și fantezistă a acestor afirmații. Pentru egipteni – ca și pentru alte civilizații ale lumii – Sirius (Alpha Canis Major sau Steaua-Câine) a fost, întradevăr, o stea foarte importantă. Ei foloseau, întradevăr, răsăritul heliacal al lui Sirius (adică momentul când devenea pentru prima dată vizibilă pe cer chiar înainte de răsăritul Soarelui, după 70 zile de absență – ceea ce prin secolul al 25-lea ÎC se petrecea cam pe la mijlocul lunii iulie) pentru determinarea calendarului și a începutului noului an, Sirius fiind cea mai strălucitoare stea de pe cer.
Răsăritul heliacal al lui Sirius
S-a întâmplat ca o lungă perioadă de timp din istoria Egiptului, răsăritul heliacal al lui Sirius (care apărea în perioada inundațiilor produse de Nil care, atunci când nu erau excesive, erau benefice pentru agricultură) să fie extrem de important pentru anticii egipteni (ceea ce egiptenii nu știau era că aceste inundații se datorau ploilor abundente din munții Etiopiei, a căror apă era apoi colectată de Nil și nu aveau nimic de-a face cu Sirius).
Ciclul lui Sirius a ajuns astfel să marcheze un ciclu al râului și al grânelor. Sirius a ajuns astfel să fie asociat cu fertilitatea, cu zeița Hathor (a fertilității) și cu unul dintre aspectele zeiței Isis (a fecundității și maternității), iar luna din calendar care începea noul an purta numele zeului Thoth (care nu avea însă semnificația hermetică pe care a dobândit-o în era elenistică a Egiptului, fiind inițial doar o divinitate lunară).
Sirius – numit de egipteni Sopdet- marca deci renașterea lui Isis din Lumea de Dincolo, după o călătorie de mai multe luni începută în momentul apusului heliacal al lui Sirius și era adesea reprezentat prin Isis aflată într-o barcă celestă, având o stea cu 5 colțuri deasupra capului și privind către Osiris, fratele și soțul său, zeul Lumii de Dincolo, care era corelat cu constelația Orion.
În timpul celor 70 zile cât Sirius nu era vizibil, morții nu erau îngropați, pentru că se credea că poarta către lumea de dincolo era închisă, ei erau doar îmbălsămați. Unele temple erau aliniate într-un mod special cu Sirius, iar culoarea stelei avea semnificație astrologică pentru preoții egipteni, vestind recoltă bogată, secetă, război etc.
Este deci ușor de înțeles de ce lui Sirius i-a fost atașată o mitologie specială, și de ce, mai apoi, o tradiție bazată obsesiv pe anticele mituri egiptene (cum este Masoneria, cu care OTS se înrudește în plan ideologic) a integrat această stea în simbolismul său esențial, ca centru al puterii transcendente.
Totuși ceea ce știm despre rolul lui Sirius în religia Egiptului este însă mult departe de ceea ce adepții teozofi sau masoni speculează! Nicicând semnificația dată tradițional stelei Sirius nu a avut astfel de ramificații ca cele fantazate de ideologia masonică! În plus, masonii uită – sau poate nu? – că Sirius – Steaua-Câine a fost considerată în multe civilizații o stea malefică, o stea a morții, fiind corelată cu căldura ucigătoare a verii, cu febra mortală, cu războiaiele și foametea.
Nici o stea nu aduce atât de multă violență când se apropie și nu cauzează atât de multe probleme când se depărtează
spunea poetul și astrologul antic Manilius în a sa Astronomica. Însă în legătură cu toate superstițiile legate de influențele – bune sau rele- ale lui Sirius, astrologul și astronomul elenistic Geminus scria, pe bună dreptate:
Se crede că Sirius produce căldura toridă a ‘zilelor câinelui’, dar asta este o eroare, pentru că steaua doar marchează anotimpul din an în care căldura Soarelui este cea mai mare (Geminus în Phenomena).
(De altfel această afirmație a lui Geminus se înscrie în rândul acelora care demontează semnificația zodiacului sideral – bazat pe stele și constelații – lucru despre care voi vorbi pe larg cu altă ocazie!).
Este limpede că mitologia lui Sirius – ca de altfel a oricărei alte stele sau planete cu semnificație astrologică sau religioasă s-a construit prin asociere cu fenomene și procese terestre și nu pe baza vreunei realități cauzale, mai ales că anotimpurile precesionează de-a lungul timpului prin raportare la poziția lui Sirius, ca urmare inundațiile produse de Nil nu au avut dintotdeauna și nu puteau să aibă pentru mult timp în viitor aceeași conexiune cu Sirius.
Deducțiile întortochiate și speculative ale lui Bailey corelate cu argumente ideologice culese din alte surse teosofico-masonice au generat însă o puternică mitologie care a fost integrată în pseudo-ezoterismul religiilor OZN și cultelor New Age din secolul trecut și din noul mileniu. În concepția teosofismului, Sirius devine o imagine a paradisului, a apogeului spiritual, atât o poartă de scăpare din lumea terestră, cât și o destinație ultimă, un loc de întâlnire cu ghizii, maeștrii și străbunii noștri spirituali și -mai nou – cu ”extratereștrii benefici”, frații noștri galactici.
__________
Revenind la cazul OTS, vedem cum idei apocaliptice împrumutate din creștinism se îmbină cu fantasmagoricele idei teozofice pentru a anticipa obsesiv evenimente apocaliptice, pentru a trezi în membrii sectei o credință aberantă intensă și pentru a-i împinge la acte cu totul și cu totul barbare pentru care își găsesc justificări care lor li se par perfect normale și rezonabile.
Astfel de combinații între credințele milenariste creștine și ideologia confuzantă a Noii Ere sunt vehiculate pe toate canalele și în zilele noastre de diverși channelleri , ”contactați” și ideologi New Age. Acceptate cu îngăduință și fără discernământ în propria noastră viziune asupra vieții, ele pot avea însă efecte catastrofale, cu consecințe majore la nivel social și spiritual, constituind nu germenii unei Noi Ere Luminoase în evoluția umanității, ci începutul beznei spirituale, amăgirii și decepției colective !
Resurse
Bailey, Alice – Consciousness of the Atom, 1961, Lucis Trust Publishing
Bailey, Alice – Externalisation of the Hierarchy, 1957, Lucis Trust Publishing
Bailey, Alice – Initiation, Human and Solar, 1951, Lucis Trust Publishing
Bailey, Foster – The Spirit of Masonry, 1957, Lucis Trust Publishing
Evans, James – Geminos’s Introduction to the Phenomena, 2006, Princeton University Press
Holberg, Jay B. – Sirius: Brightest Diamond in the Night Sky, 2007, Praxis Publishing
Pagina Wikipedia a cultului OTS
Pike, Albert – Morals and Dogma of the AASRF, 2002, Kessinger Publishing
Stone, David Joshua – Complete Ascension Index, 2002, Light Technology Publishing
The Cult Education Institute – informații despre Templul Solar